COMUNA ILVA-MICA

 

Localitatea Ilva-Mică este asezată la confluenţa  râurilor Ilva cu  Someşul Mare, în judeţul Bistriţa-Năsăud, la poalele muntelui Heniu, cel mai inalt vârf(1611 m ) din munţii Bârgăului. Aşezarea este atestată documentar din anul 1552, şi a făcut parte din districtul românesc al Văii Rodnei. Mai târziu va face parte din cele 44 de comune militarizate ale Regimentului 2 de graniţă. Ostaşii acestui regiment, numiţi ''cătanele negre'', de la sumanele (căput) pe care le purtau, se vor remarca în lupte precum cea de la Arcole împotriva armatei franceze conduse de Napoleon Bonaparte, care va rosti cuvinte de admiratie la adresa vitejiei şi curajului ''cătanelor''.

Drept răsplată, împăraţii austrieci, în special Maria Tereza, vor rasplăti aceste comune, acordându-le drept de proprietate asupra multor munţi.

In 1720 comuna avea un număr de 371 locuitori, pentru ca în 1830 numărul acestora să crească la 720,  la 1900 se ajungea la 1336 locuitori din care 1289 greco-catolici, 5 unitarieni şi 42 iudaici. Evenimentele din al doilea război mondial cu holocaustul  evreilor, exodul populaţiei germane din calea trupelor ruseşti, venirea comuniştilor şi interzicerea religiei greco-catolice în 1948, dezvoltarea economică, revenirea la democraţie în 1989,  vor aduce importante transformări, astfel că potrivit recensământului din 1992, comuna avea o populaţie de 3738 locuitori, din care 3347 ortodocşi, 23 romano-catolici, 30 greco-catolici, 7 reformaţi, 3 unitarieni, 318 penticostali, 1 de religie mozaică, 2 de altă religie şi 7 fără religie.

In 1907-1909 este construită fabrica de cherestea  şi linia ferată cu ecartament îngust dintre Ilva-Mică şi Lunca-Ilvei. Tot la începutul secolului XX este construită linia ferată Ilva-Mică-Rodna Veche iar între 1936 şi 1938 linia ferată Ilva-Mică- Vatra-Dornei. La demararea lucrărilor a participat regele Carol al II-lea, care a turnat primul cancioc de beton la baza unui pod ce se păstrează şi azi. Tot în localitate se află un pod rutier în formă de S, se pare unic în ţară, pe drumul DN 17. Pe localitate trecea un drum ce lega în evul mediu Transilvania de Moldova prin pasul Rotunda şi pe care au trecut hoardele tătare sau ostile lui Mihai Viteazul,  iar în epoca moderna  s-a construit peste pasul Strâmba un drum de legătură spre Valea Bârgaielor.

Dintre obiectivele cu potenţial turistic  ale comunei amintim moara de apa, monumentul eroilor din primul razboi mondial, buncărele şi cazematele din al doilea război mondial, biserica din 1875, sediul vechi al primăriei şi câteva case ţărăneşti.

In ultimii  ani s-au ridicat construcţii noi ce au dat un aspect mai modern localităţii, precum noul sediu al primăriei şi casa de nunţi, grădinita cu patru grupe sala de gimnastică,  biserică ortodoxă în stil bizantin, casa de rugăciune apartinând credincioşilor penticostali. Deasemenea s-au efectuat lucrări majore la cladirile celor doua şcoli generale şi la vechea biserică din centrul civic.

In apropiere se află statiunea balneoclimaterică Sîngeorz-Băi, cu numeroase izvoare minerale, vechiul oraş minier Rodna de unde pleacă importante trasee turistice catre munţii Rodnei, Nu departe se află şi cunoscutul hotel Castelul lui Dracula, barajul de la Colibiţa, orasul Bistriţa cunoscut pentru construcţiile medievale şi orasul academicienilor şi al Veronicăi Micle,  Nasaud.

 

 

 

 

 

 

 

 

                   SCOALA GENERALA NR 1 ILVA-MICA

 

            Documentar sunt atestate şcoli pe teritoriul comunei încă din secolul al XVIII-lea. Actualul sediu al şcolii a fost construit din motive demografice, vechiul sediu devenind neîncăpător, la inceputul deceniului cinci din secolul trecut, mai exact în 1954. Mai târziu vor fi construite un internat cu cantina, transformat ulterior în atelier, şi o aripa noua cu 6 săli de clasă în 1974. In ultimii 5 ani s-a reuşit executarea unor lucrari ample de reabilitare a localului şcolii şi dotarea cu mobilier nou, astfel încât elevii î-şi pot desfăşura activitatea în condiţii foarte bune. In total există un numar de 14 săli de clasă, din care 1 laborator de informatica, 6 cabinete: de chimie, biologie, geografie, religie, matematica şi limba romana. Mai există o bibliotecă, arhiva, sala profesorală, direcţiune şi secretariat. Lângă localul şcolii au mai fost construite o gradiniţă cu 4 grupe, o sală de gimnastică şi o centrală termică pe rumeguş ce asigură încălzirea pentru toate cladirile amintite. Unitatea are în subordine alte structuri, precum Scoala generală nr 2, cu 8 săli de clasă, din care 1 labotaror de informatica,  recent reabilitată şi dotată cu mobilier, grupuri sanitare moderne şi centrală termică, Scoala cu clasele I-IV Strâmba, care însă din anul şcolar 2009-2010 nu va mai funcţiona, şi 7 grădiniţe cu grupe combinate, aflate toate în case particulare. Din anul 2009-2010 însă vor fi comasate 4 dintre ele în grădinita nou construită, una dintre grupe funcţionând cu program prelungit. Gradiniţa este dotată cu dormitor, bucătărie şi sala de activităţi.

            Elevi: :
Efectivele de elevi se prezintă astfel

Invăţământul preşcolar – 135

Invatamânt primar       - 166

Invăţământ gimnazial   - 304

 

Repartiţia lor pe unităţi este următoarea :

Scoala generală nr 1 :
Clasa I-a A   - învăţătoare MARE REGHINA

                               
Clasa I-a B     - învăţătoare SINGEORZAN LUCRETIA

                              
Clasa II-a A     - învăţătoare NECHITI MARIA

                              
Clasa II-a B       - învăţătoare CHITUL SEVASTITA

                              
Clasa III-a          - învăţătoare DANILA ELENA

                              
Clasa IV-a            - învăţătoare LEONTE VOICHITA

                              
Clasa V-a A          - diriginte BERENGEA VALERIA

                             
Clasa V-a B          - diriginte IURISNITI RAUL CATALIN

                             
Clasa VI-a A         - diriginte PRANGATE OCTAVIAN

                             
 Clasa VI-a B         - diriginte SINGEORZAN ILIE

                             
Clasa VII-a A        - diriginte DANILA LORENA

                             
Clasa VII-a B        - diriginte OLAR SILVIA GAFIA

                             
Clasa VIII-a A      - diriginte POP MARIA

                             
Clasa VIII-a B     - diriginte PODISOR ADRIAN

 

Cadre didactice:

 

 Director : prof. MARE ILIE

 

Educatoare :

POP LIANA    

DANILA SANDA

SIDOR IOANA

IVASC ELENA

GAFTONE TEODORA

BERAR ANAMARIA

CRETA NICULINA

 

Invăţătoare:

Sc. Gen. nr.1

MARE REGHINA

SINGEORZAN LUCRETIA

NECHITI MARIA

CHITUL SEVASTITA

DANILA ELENA

SINGEORZAN LUCRETIA

Sc. Gen. nr 2

MATEIU LUCRETIA

GIRIGAN NASTASIA

BENTA DOMNITA

BRICI ADRIANA

Sc gen nr 3

TANASE MARIAN

 

Profesori

DANILA LORENA – limba romana – Gen 1

DUMITRU MARINA- limba romana – Gen 1

AVRAM ANA- limba romana -  Gen 2

POP MARIA – matematica – Gen 1

SINGEORZAN ILIE – matematica Gen 1

MUNTENITA VIORICA – matematica Gen 2 – profesor coordonator

NECHITI IOANA – limba franceza- Gen 2

VARGOTCHI SIMONA – limba franceza - Gen 1

IURISNITI CATALIN – limba engleza - Gen 1 + 2

PRANGATE OCTAVIAN – geografie - Gen 1 – director educativ

DANILA EUGEN – geografie – Gen 2

MARE ILIE – istorie

AVRAM SILVIA – religie ortodoxa-Gen 1 + 2

BERENGEA VALERIA – biologie – Gen 1+2

URS FLOAREA – fizica- Gen 1 + 2

DAN ADRIANA – chimie – Gen 1+2

PODISOR ADRIAN – educatie fizica Gen 1

RAZVANTA CRISTIAN - educatie fizica Gen 2 - director educativ

REVNIC EMIL – educatie muzicala Gen 1+2

IURISNITI MARIANA – educatie tehnologica- Gen 1

GROZA CRISTINA – religie penticostala Gen 1 + 2

 

Secretar

IURISNITI IOAN

 

Muncitori intretinere

LOI EUGEN

HOREA ALEXANDRU

 

Ingrijitori

CIOCAN MARIA

MARCU MARIA

URENCIUC MATROANA